Antiteza

Traiesc, ma sting; ard toata si ma inec, indur inghet cand flacari ma framanta. Imi este si prea dulce viata si prea crunta, caci prin bucurie chinuri se petrec. Deodata ras si lacrima incerc si desfatarea mari dureri implanta caci ce am se pierde; deodata ma usuc si in floare trec.

Astfel ma mana Amor necurmat, si atunci cand cred ca sufar cel mai tare, pe negandite totul este alinat. Dar cand bucuria este mai adanca si ma pierd in simfonia endorfinelor inchipuindu-mi-o fara de incetare, in suferinta cea dintai m-arunca!

S-ar putea sa-ti placa si acestea

5 Comments

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

Loading Facebook Comments ...